- CUM SĂ ÎNVINGI TEHNOLOGIILE DE CONTROL MENTAL
- de Bryan Tew, fost contractor militar american devenit avertizor de integritate & NOTE KARANNA
- Observație importantă
- 5. Împământarea conștientă
- 6. Controlul atenției
- 7. Întreruperea buclelor mentale
- 8. Igiena informațională
- 9. Stabilizarea sistemului nervos
- 10. Refuzul fricii ca identitate
- 11. Rugăciunea, mantra sau comanda interioară
- 12. Crearea unei referințe de suveranitate
- 13. Discernământul față de propriile gânduri
- 14. Reconectarea cu voința proprie
CUM SĂ ÎNVINGI TEHNOLOGIILE DE CONTROL MENTAL
de Bryan Tew, fost contractor militar american devenit avertizor de integritate & NOTE KARANNA
Subiectul controlului mental, al tehnologiilor psihotronice și al monitorizării neurale la distanță este unul dintre cele mai controversate, sensibile și greu de verificat domenii aflate la intersecția dintre militar, psihologic, energetic și spiritual.
Textul de mai jos este atribuit lui Bryan Tew, fost contractor militar american, devenit avertizor de integritate, și prezintă o serie de metode prin care o persoană ar putea, conform viziunii sale, să își păstreze autonomia mentală în fața unor forme avansate de influențare psihologică și tehnologică.
Nu public acest material ca adevăr absolut, ci ca document de analiză, reflecție și discernământ. Unele concepte pot părea extreme, altele pot fi interpretate simbolic sau energetic, iar altele pot fi înțelese ca tehnici de protecție psihologică: atenție conștientă, redirecționare mentală, ruperea tiparelor automate, controlul reacțiilor emoționale și menținerea centrului interior.
Indiferent de perspectiva din care privim acest text, mesajul central rămâne important: mintea omului nu trebuie lăsată pradă fricii, reacției automate, manipulării emoționale sau dependenței de impulsuri exterioare.
Discernământul, luciditatea și suveranitatea interioară rămân forme esențiale de protecție.
- Multitasking
“Învață să faci mai multe lucruri în același timp, deoarece multitaskingul te face să gândești pe mai multe fire simultan.
Atunci când gândești constant pe mai multe fire, adică mai multe sarcini sau gânduri în același timp, nu mai există un tipar coerent pe care agresorii să îl poată stabili și integra în datele RNM. Cu alte cuvinte, „finalizarea integrării” dintre sistemul RNM și creierul tău este împiedicată, iar fără răspunsul tău la acea „injecție de impuls” specifică, procesul de verificare RNM se destramă.
Agresorii CIA-NSA folosesc un „flux fabricat sau falsificat” pentru a interfera cu memoria și procesul tău de gândire. Odată ce devii dependent de ieșirea sistemului, adică ajungi să crezi că injecțiile lor de impulsuri sunt propriile tale gânduri, sau dacă ei cred că răspunsurile tale la acestea sunt consistente, vor începe să fabrice „răspunsuri subconștiente”, pe care le vor pretinde drept indicatori de onestitate/neonestitate, recunoaștere pozitivă, anxietate etc., și vor folosi aceste „injecții de impulsuri” pentru a te convinge că răspunsurile fabricate sunt ale tale.
Dacă nu ești conștient de această manipulare mentală constantă, sistemul va începe să îți modeleze gândurile și comportamentul. Vor folosi acest lucru pentru a încerca să îți restricționeze gândurile și comportamentul prin blocarea, adică interferarea cu, memoria și procesul tău de gândire în timp ce aceste sugestii, impulsuri injectate, sunt furnizate. Interferența este declanșată și poate fi activată la voință de către atacatori.
Din nou: poți învinge atacurile RNM prin multitasking constant, adică gândindu-te la mai multe lucruri deodată, și prin ignorarea întâlnirilor întâmplătoare cu străini pe care nu îi cunoști, deoarece asemenea întâlniri sunt orchestrate de agresori pentru a provoca un răspuns emoțional din partea ta, pe care sistemul lor RNM îl poate măsura de la distanță. Astfel, nu doar că poți vedea prin încercările sistemului de a te manipula, ci poți și gestiona capacitatea lor de a-ți evalua răspunsurile prin controlarea „procesului de verificare”, lucrând prin „blocajele de memorie” neurale de la distanță, și poți contracara capacitatea sistemului de a-ți influența alegerile. Va începe să se simtă ca și cum ai gândi în două „fire”.
Învață pur și simplu să faci multitasking.
- Spontaneitatea
Nu urma niciodată un tipar fix de conduită. Schimbă-ți mereu comportamentul în fiecare zi, pe moment. Fă acest lucru atunci când ești în mișcare rapidă, nu lentă, deoarece este mai dificil pentru sistemul lor neural de la distanță să îți monitorizeze gândurile atunci când te afli în mișcare rapidă.
Dacă decizi să mergi la supermarket, mergi în schimb la un magazin de proximitate. Schimbă lucrurile în fiecare zi, dar nu face aceleași lucruri iar și iar, deoarece asta stabilește un tipar fix de conduită.
Amintește-ți că ei încearcă să îți modifice motivele zilnice și percepțiile emoționale.
Sistemul A.I. de monitorizare neurală de la distanță este conceput pentru a te provoca emoțional, astfel încât ei să poată genera statistici ale răspunsurilor, pe care sistemul le va folosi pentru a determina cum să interpreteze și să lege descrierile de datele capturate despre referințele tale de memorie.
De aceea încearcă în mod constant să te țină de vorbă sau te opresc mereu ca să îți ceară indicații etc.
Așadar, ignoră întotdeauna întâlnirile întâmplătoare prelungite cu oameni pe care nu îi cunoști. Nu ești nepoliticos. Doar refuzi să le permiți să te manipuleze.
Odată ce au statistici consistente, sistemul va folosi „referințe de alegere” anterioare și le va injecta în gândirea ta subconștientă în timpul activității normale. Acestea sunt denumite și „injecții de impulsuri”, folosite pentru a te convinge că răspunsul a fost al tău și pentru a te influența să completezi sau să descrii referința, verbalizând corespunzător sau efectuând o acțiune asociată, ceea ce este cunoscut drept „Verificare”. Poți lupta împotriva acestui lucru și/sau îl poți controla dacă înveți să învingi aceste atacuri asupra memoriei prin învățarea citirii memoriei active.
Odată ce văd la ce răspunzi emoțional sau intelectual, vor fabrica scenarii „conversaționale” sau „situaționale” (Teatru Stradal), bazate pe evenimente sau subiecte despre care știu că îți vor capta atenția.
Acesta este motivul pentru care agresorii încearcă să te țină de vorbă atât de mult. Nu doar ca să te enerveze, ci pentru a te provoca într-un „răspuns emoțional”, astfel încât să îți poată mapa procesul de gândire pentru ca ulterior să injecteze impulsuri etc. și să îți controleze mintea. Acesta este motivul pentru care federalii încearcă să aducă oameni aproape de tine, de exemplu abordându-te și/sau împrietenindu-te cu o fată atrăgătoare sau cu așa-numitele „capcane cu miere” (Honey Traps).
Iată cum oprești acest lucru: ignoră toate întâlnirile întâmplătoare prelungite cu străini pe care nu îi cunoști și fii spontan.
Același atac neural de la distanță poate fi folosit pentru a-ți perturba vorbirea dacă atacatorii decid să te împiedice să discuți un anumit subiect sau să repeți un anumit cuvânt. Sistemul poate fi configurat să îți perturbe rememorarea atunci când formulezi o afirmație asociată sau să injecteze nonsens [substituție declanșată] în timp ce încerci să vorbești.
Scopurile acestor atacuri par să fie triple:
- Cenzură (Conținere Cognitivă)
- Managementul Memoriei (Fabricat sau Falsificat)
- Control Direct al Comportamentului
Acești oameni nu sunt preocupați de constrângeri legale sau de vreun mod de viață considerat acceptabil. Ei folosesc pur și simplu orice îți place, urăști sau apreciezi pentru a te abuza, indiferent de comportamentul tău. Prin urmare, dacă îți fac un compliment, realizează că o fac doar pentru a vedea cum vei răspunde atunci când se vor întoarce să îl nege și să te tortureze noaptea.
Dacă îți menții constant controlul asupra „stării tale de activitate”, precum și asupra percepției situaționale, vei recunoaște impulsurile contradictorii. Deși este posibil ca sistemul să îți copleșească impulsurile, dacă înțelegi atacurile, vei putea recunoaște schimbările fizice rezultate din aceste impulsuri puternice, iar acest lucru ar trebui să te determine să îți reevaluezi starea curentă.
Dacă nu ai fost torturat până aproape de incoerență, ar trebui să poți lupta împotriva influențelor sistemului.
Aceste atacuri neurale de la distanță sunt cele mai eficiente atunci când parcurgi sarcini secvențiale, așa că încearcă să eviți să intri într-o stare de „zoning” în activitățile tale. Cum? Schimbându-ți acțiunile și activitățile aleatoriu și constant, cu viteza gândului. Nu îți planifica sau gândi mereu itinerarul zilnic, dacă nu trebuie. „Doar fă-o!”
Manipularea Neurală de la Distanță este realizată prin capacitatea sistemului lor de a-ți interpreta gândurile și depinde în totalitate de capacitatea sa de a prezice și influența „alegerile tale de referință” sau „secvențierea impulsurilor” în timpul compunerii gândurilor. Sistemul mapează tipare cu impulsuri și identificatori (potențiale evocate) și folosește date statistice despre „obiceiurile tale de compunere” pentru a prezice cum vei gândi sau acționa pe măsură ce începi să formulezi gânduri sau te pregătești să acționezi. Capacitatea sistemului de a defini și mapa inteligibil aceste referințe depinde de cooperarea ta [sau ignoranța ta] și de capacitatea atacatorilor de a înțelege ceea ce văd vizual sau ceea ce pot ghici pe baza activității tale anterioare.
3. Stingerea / Quenching
Ei te vor trece constant printr-o rutină de „verificare”, în care sistemul te sondează în mod repetat pentru un anumit set de răspunsuri, cu scopul de a stabili un tipar. Dacă interacționezi și contracarezi aceste sonde, operatorul va varia rutina în încercarea de a „verifica” prin metode diferite.
Odată ce sistemul „verifică” răspunsurile selectate, acestea vor fi folosite în următorul val de rutine de hărțuire. Procesul este nesfârșit și vei vedea efectele foarte clar dacă învingi sistemul în mod constant. Dacă nu învingi sistemul neural de la distanță, atunci nu vei vedea sau observa efectele.
Modul de a învinge sistemul lor de monitorizare neurală de la distanță este prin „quenching”. „Stingi” monitorizarea neurală de la distanță interacționând cu tacticile lor și contracarându-le. ÎI IGNORI.
Se numește CONTROLAREA PROCESULUI DE VERIFICARE.
Nimic din ceea ce colectează acești oameni nu ar putea fi folosit vreodată într-un caz împotriva ta. Fiecare informație colectată de sistemul lor poate fi considerată falsificată și/sau fabricată, deoarece sistemul este conceput să furnizeze continuu „sugestii” conform datelor colectate anterior despre activitatea ta curentă, iar acuratețea descrierilor referințelor [definițiilor] este extrem de scăzută, deoarece atacatorilor nu le pasă cu adevărat de adevăr, iar sistemul va fabrica afirmații și/sau imagini în timp ce te abuzează. Fabricările sunt, în general, rezultatul interpretării greșite a referințelor și indicatorilor emoționali, precum și al distorsiunii „feedbackului de injecție”, pe lângă intrările false adăugate manual de atacatori ca urmare a incapacității lor de a înțelege ceea ce privesc sau a intenției lor malițioase.
Nu există nicio modalitate sigură prin care atacatorii să determine ce este adevărat, chiar dacă încearcă să aplice observațiile lor asupra indicatorilor tăi motivaționali și emoționali. O încercare de a dovedi vinovăția cu sistemul lor ar fi echivalentă cu un polițist care aruncă o armă la locul crimei și susține că aparținea unei persoane care se întâmpla să treacă pe acolo: ALEATORIU și FALSIFICAT.
Nu există nicio aplicație legală pentru acest sistem sau pentru orice este generat de el. Ei vor captura doar ceea ce vor să folosească pentru a te abuza, iar atunci când decid să îți „cenzureze” gândurile, te vor forța într-un tipar de gândire abuziv sau incoerent, folosind metodele de injecție și blocare menționate mai sus.
De exemplu, atunci când experimentezi „agresivitate și agitație severă bruscă”, sunt agresorii, nu tu, și acest lucru face parte integrantă din „Controlul Mental”. Ei au injectat acele impulsuri. Amintește-ți că vor să te țină gândindu-te constant la ei.
Poți limita și contracara acest efect învățând să citești memoria în timp ce blochezi sistemul lor. Totuși, acest lucru necesită destul de multă abilitate și conștiență de sine. Aceasta este cunoscută drept „Redirecționare”.
- Redirecționarea
„Redirecționarea” este simplă. Când atacul neural de la distanță se produce și impulsuri și gânduri sunt introduse în mintea ta, fie printr-o dorință puternică [atac de înaltă frecvență], fie printr-o motivație subtilă [atac de joasă frecvență], schimbă pur și simplu firul gândirii tale. Acest lucru împiedică „finalizarea integrării” dintre creierul tău și sistemul RNM. Faci acest lucru stabilind ceea ce este cunoscut drept o „Referință de Lucru”.
Biblia spune: „…tot ce este adevărat, tot ce este nobil, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de admirat, dacă este ceva excelent sau vrednic de laudă, gândiți-vă la astfel de lucruri.” (Filipeni 4:8).
Poți zădărnici atacul lor RNM stabilind o „referință de lucru” de fiecare dată când încearcă să injecteze impulsuri și gânduri în creierul tău. Acest lucru se face recunoscând ceva din viață care te face foarte fericit, apoi refocalizându-te sau „redirecționându-te” înapoi către acea experiență fericită din viață de fiecare dată când ești atacat prin RNM.
Dacă poți face acest lucru în fiecare zi, atacurile lor vor deveni pur și simplu o neplăcere pentru tine, deoarece vei putea lucra în jurul lor. Totuși, îți vor împiedica în continuare performanța într-o măsură enormă, deoarece vei fi forțat să testezi și să validezi memoria constant, iar senzațiile fizice ale sistemului care îți radiază creierul vor fi atât iritante, cât și distragătoare.”
Observație importantă
Dincolo de terminologia folosită în text, merită observat că multe dintre recomandările prezentate pot fi privite și ca metode clasice de apărare psihologică și energetică:
– ieșirea din reacție automată;
– ruperea tiparelor repetitive;
– refuzul de a hrăni provocările emoționale;
– păstrarea atenției în prezent;
– redirecționarea gândului către o referință pozitivă;
– evitarea obsesiei față de agresor sau față de sistemul perceput ca agresiv;
– antrenarea propriei voințe mentale.
În acest sens, chiar și pentru cei care nu privesc textul literal, principiile pot rămâne utile. O minte care nu mai reacționează mecanic este mai greu de manipulat. Un om care nu mai oferă energie oricărei provocări devine mai greu de controlat. Iar o conștiință care își poate schimba voluntar direcția atenției începe să își recupereze puterea.
Atenția este hrană.
Reacția este combustibil.
Frica este poarta prin care intră controlul.
De aceea, una dintre cele mai importante forme de protecție este să nu transformi atacul, real sau perceput, în centrul universului tău interior.
Indiferent dacă privim aceste informații ca avertisment tehnologic, ca ipoteză ezoterică, ca document controversat sau ca metaforă pentru manipularea mentală modernă, concluzia rămâne aceeași: omul are nevoie să își păstreze centrul.
Nu orice gând merită urmat.
Nu orice impuls îți aparține.
Nu orice emoție cere reacție.
Nu orice provocare trebuie hrănită.
Într-o lume plină de zgomot, sugestii, presiuni, frici, algoritmi, propagandă, atacuri energetice sau manipulări subtile, capacitatea de a spune „acesta sunt eu” devine o formă de protecție spirituală.
Suveranitatea mentală nu înseamnă să trăiești în suspiciune permanentă.
Înseamnă să poți observa.
Să poți alege.
Să poți opri un gând înainte să te conducă.
Să poți refuza o emoție care nu îți aparține.
Să poți reveni în tine.
Iar poate cea mai simplă formă de apărare rămâne aceasta:
Nu hrăni frica.
Nu hrăni obsesia.
Nu hrăni scenariul.
Întoarce-te în centru.
Respiră.
Alege conștient următorul gând.
Acolo începe libertatea.
5. Împământarea conștientă
Una dintre cele mai simple metode de a contracara influențele mentale externe, fie ele tehnologice, psihologice, energetice sau emoționale, este revenirea rapidă în corp.
Controlul mental acționează cel mai eficient atunci când omul este rupt de corpul său: prins în frică, confuzie, gânduri repetitive, scenarii mentale, hiperanaliză sau reacții automate.
Împământarea conștientă rupe acest circuit.
Poți face acest lucru prin metode foarte simple:
– simte tălpile pe podea;
– apasă ușor degetele de la picioare în sol;
– respiră lent și adânc;
– privește în jur și numește mental 5 obiecte reale din cameră;
– atinge un obiect fizic și observă textura lui;
– spune în gând: „Sunt aici. Sunt în corpul meu. Sunt prezent(ă).”
Scopul este să ieși din câmpul mental abstract și să revii în realitatea imediată. Când atenția revine în corp, sistemele de influențare au mai puțin spațiu de lucru, deoarece nu mai operezi doar în minte, ci în prezență completă.
O minte dezancorată poate fi ușor prinsă într-un labirint.
O conștiință ancorată în corp devine mult mai greu de destabilizat.
6. Controlul atenției
Atenția este una dintre cele mai valoroase forme de energie psihică. Acolo unde îți duci atenția, acolo îți curge energia.
De aceea, orice sistem de control mental va încerca să îți captureze atenția: prin frică, furie, obsesie, panică, curiozitate compulsivă, scenarii repetitive sau nevoia de a „înțelege tot”.
Una dintre metodele cele mai eficiente de protecție este să îți recuperezi atenția.
Nu urmări fiecare gând.
Nu analiza fiecare impuls.
Nu intra în fiecare scenariu.
Nu hrăni fiecare frică.
În momentul în care observi că mintea este trasă într-o direcție care îți consumă energia, spune mental:
„Îmi retrag atenția din acest circuit.”
„Atenția mea îmi aparține.”
„Nu hrănesc acest gând.”
„Revin în centru.”
Poți vizualiza atenția ca pe fire de lumină care se retrag din exterior și se întorc în piept, în zona inimii sau a plexului solar.
Controlul atenției este controlul porții de intrare. Când nu mai oferi atenție, nu mai oferi combustibil.
7. Întreruperea buclelor mentale
Un atac asupra minții nu funcționează doar printr-un gând izolat, ci prin repetarea lui. Gândul devine buclă. Bucla devine stare. Starea devine comportament.
De aceea, este important să recunoști buclele mentale:
– același gând revine obsesiv;
– simți presiunea de a analiza ceva la nesfârșit;
– apare o stare de urgență interioară fără motiv concret;
– simți că trebuie să reacționezi imediat;
– mintea caută compulsiv „dovezi”, explicații sau confirmări.
În acel moment, nu continua lanțul. Întrerupe-l.
Poți folosi o acțiune fizică scurtă:
– ridică-te de pe scaun;
– spală-te pe mâini;
– bea apă;
– schimbă camera;
– deschide geamul;
– fă 10 respirații lente;
– numără invers de la 30 la 1.
Apoi schimbă conținutul mental:
„Aceasta este o buclă. Nu o continui.”
„Aleg alt fir de gândire.”
„Revin la realitatea prezentă.”
Scopul nu este să lupți cu gândul, ci să refuzi alimentarea lui.
8. Igiena informațională
Mintea poate fi atacată nu doar prin tehnologii invizibile, ci și prin informație: știri toxice, conținut alarmist, social media, propagandă, teorii încărcate emoțional, conflicte online, imagini agresive, mesaje subliminale sau oameni care trăiesc permanent în frică.
Igiena informațională este o formă de protecție mentală.
Alege cu atenție ce lași să intre în câmpul tău mental.
Întreabă-te:
– Această informație îmi aduce claritate sau panică?
– Mă ajută să devin mai lucid(ă) sau mă agită?
– Îmi oferă soluții sau doar frică?
– Mă centrează sau mă destabilizează?
– După ce citesc/privesc acest conținut, mă simt mai puternic(ă) sau mai slab(ă)?
Nu orice informație trebuie consumată.
Nu orice avertisment trebuie absorbit.
Nu orice expunere înseamnă trezire.
Uneori, protecția începe cu o decizie simplă: „Nu mai introduc otravă în câmpul meu mental.”
9. Stabilizarea sistemului nervos
Orice formă de control mental devine mai eficientă atunci când sistemul nervos este epuizat, suprastimulat sau aflat în stres cronic.
Oboseala, lipsa somnului, izolarea, panica, alimentația haotică, statul excesiv pe ecrane și expunerea continuă la frică slăbesc capacitatea minții de a discerne.
De aceea, protecția mentală nu este doar o practică spirituală. Este și o practică fiziologică.
Pentru stabilizare:
– dormi suficient;
– redu stimulentele în exces;
– fă pauze de la ecrane;
– ieși la lumină naturală;
– mișcă trupul zilnic;
– respiră lent;
– bea apă;
– evită să iei decizii când ești epuizat(ă), flămând(ă), furios/furioasă sau speriat(ă).
Un sistem nervos stabil este un scut viu.
Când corpul se simte în siguranță, mintea nu mai caută disperată un dușman. Când respirația se liniștește, gândurile își pierd intensitatea artificială.
10. Refuzul fricii ca identitate
Una dintre capcanele cele mai subtile este ca persoana atacată sau manipulată să ajungă să se definească prin atac.
Să se gândească permanent la agresori.
Să își organizeze viața în jurul fricii.
Să interpreteze orice eveniment ca dovadă a controlului.
Să își piardă identitatea, bucuria și direcția.
Aceasta este una dintre cele mai mari victorii ale oricărui sistem de control: nu doar să îți influențeze gândurile, ci să te facă să trăiești exclusiv în relație cu el.
De aceea, una dintre cele mai puternice metode de protecție este refuzul fricii ca identitate.
Poți spune:
„Nu sunt atacul.”
„Nu sunt frica.”
„Nu sunt reacția.”
„Nu sunt ceea ce încearcă să mă influențeze.”
„Eu exist dincolo de acest câmp.”
Continuă să ai viață.
Continuă să creezi.
Continuă să iubești.
Continuă să înveți.
Continuă să construiești ceva real.
Nu transforma agresorul în centrul universului tău. Centrul trebuie să rămâi tu.
11. Rugăciunea, mantra sau comanda interioară
Pentru cei care lucrează spiritual, o metodă suplimentară de protecție este folosirea unei formule scurte, repetate cu autoritate interioară.
Nu este important ca formula să fie lungă. Este important să fie clară, fermă și rostită din centru.
Exemple:
„Mintea mea este suverană.”
„Gândurile mele sunt curate, clare și aliniate.”
„Respir. Observ. Aleg.”
„Nicio influență străină nu are autoritate asupra mea.”
„Îmi retrag energia din orice câmp de manipulare.”
„Rămân în lumină, luciditate și adevăr.”
Formula poate fi rostită dimineața, seara sau în orice moment în care simți interferență, confuzie, presiune sau gânduri care nu par să îți aparțină.
Repetarea ei creează un punct de revenire. Un fel de ax interior.
În loc să intri în luptă cu fiecare impuls, revii la comandă. Revii la centru. Revii la tine.
12. Crearea unei referințe de suveranitate
În completarea metodei de „redirecționare”, este util să ai o referință interioară stabilă: o imagine, o amintire, un simbol, o frază sau o stare care te readuce imediat în puterea ta.
Aceasta poate fi:
– imaginea ta într-un moment de forță;
– o amintire în care ai simțit iubire reală;
– un simbol spiritual;
– o lumină în piept;
– o rugăciune;
– un loc interior de pace;
– o frază-cheie.
De fiecare dată când apare o interferență, revii la această referință.
Nu pentru a fugi de realitate, ci pentru a-ți reaminti cine ești înainte ca frica să îți rescrie starea.
Exemplu de frază:
„Revin la referința mea de suveranitate. Eu aleg ce intră în câmpul meu. Eu aleg ce hrănesc. Eu aleg ce devine real pentru mine.”
În timp, această referință devine un fel de ancoră energetică. Cu cât o folosești mai des, cu atât se activează mai rapid.
13. Discernământul față de propriile gânduri
Nu toate gândurile merită crezute.
Unele gânduri sunt emoții traduse în cuvinte.
Unele sunt frici vechi.
Unele sunt programe sociale.
Unele sunt traume.
Unele sunt influențe colective.
Unele sunt doar zgomot mental.
În loc să crezi automat fiecare gând, întreabă:
– Acest gând mă face mai clar(ă) sau mai confuz(ă)?
– Vine cu liniște sau cu presiune?
– Mă ajută să aleg conștient sau mă împinge să reacționez?
– Este al meu sau pare introdus/indus de o stare străină?
– Ce se întâmplă dacă nu îl urmez?
Această simplă pauză poate rupe multe forme de influență.
Adevărata libertate mentală nu înseamnă să nu mai ai niciun gând dificil. Înseamnă să nu mai fii condus(ă) orbește de orice gând care apare.
14. Reconectarea cu voința proprie
În final, orice metodă de protecție mentală trebuie să ducă la același punct: recuperarea voinței proprii.
Întreabă-te zilnic:
„Ce aleg eu?”
„Ce vreau eu să hrănesc?”
„Care este direcția mea?”
„Ce gând aleg să continui?”
„Ce acțiune mică pot face acum pentru viața mea?”
Controlul mental, în orice formă, prosperă acolo unde omul devine pasiv, reactiv, speriat și rupt de propria direcție.
Voința proprie nu trebuie să fie agresivă. Nu trebuie să fie tensionată. Nu trebuie să demonstreze nimic.
Ea poate fi simplă:
„Astăzi aleg să nu mă pierd.”
„Astăzi aleg să rămân lucid(ă).”
„Astăzi aleg să nu îmi dau energia fricii.”
„Astăzi aleg să fiu prezent(ă) în viața mea.”
Uneori, cea mai mare victorie împotriva unui sistem de control este să trăiești mai departe, conștient, centrat și liber în interior.
CUM SĂ ÎNVINGI TEHNOLOGIILE DE CONTROL MENTAL
12 Metode: Cum să recunoști un NPC
Explorează mai departe
Categorii: Protecție Energetică, A’ZA-EL Teachings, Arme Psihotronice, ARTICOLE PREMIUM, Karanna, Protectie Psiho-Energetica, TARGETED INDIVIDUALS
Articole din aceeași serie
Din seria: Protecție Energetică
- Scutul Invizibil: Vrăji Pentru Protecția față de Energiile Negre (Malefice)
- Talismanele misterioase: secretele puterilor magice ascunse
- Rolul Esențelor Florale și Uleiurilor în Vindecare și Protecție
- Protecție magică: cum să respingi energiile negative
- Protecție Energetică și Atacuri Energetice – Ghid Complet pentru Stabilizare și Suveranitate
- 1. Ce este cu adevărat protecția energetică și de ce majoritatea o înțeleg greșit
- 2. Atac Energetic sau dezechilibru interior? Cum faci diferența
- Semnele subtile ale unui atac energetic (și cum le verifici obiectiv)
- Vraja Maselor
- Câmpul tău energetic nu este scut – este structură
- CUM SĂ ÎNVINGI TEHNOLOGIILE DE CONTROL MENTAL articolul curent
- De ce tehnicile clasice de protecție energetică nu funcționează pe termen lung
